Mărţişorul

1 Martie este prima zi de primăvara, fiind numită în timpuri mai vechi Cap de primăvară. Românii credeau că dacă această zi va fi însorită, atunci toată primăvara şi vara va fi frumos.

Astfel, după o iarnă lungă şi geroasă, când se arătau primele raze de soare şi începea să se topească zăpada românii sărbătoreau Ziua Mărţişorului.

Mărţişorul are mai multe semnificaţii. El este denumirea populară a lunii Martie, lună dedicată zeului Mars şi planetei Marte, începutul de primăvară, simbol al vitalităţii şi purităţii ce trebuie să caracterizeze pe toţi membrii comunităţii, dar şi talismanul oferit şi purtat cu dragoste. Mărţişorul este un obicei, o secvenţă a unui scenariu de înnoire a anului, marcând naşterea şi moartea simbolică a Dochiei, zeiţa maternă, lunară şi echinocţială.

În trecut, Mărţişorul era confecţionat exclusiv de femei în special de cele mai în vârstă, cele  înţelepte, de obicei mama sau bunica. Ele împleteau cele două fire de lână sau de mătase, după principiul: A se împleti viaţa cu lumina pentru a rodi.  Femeia "transmitea" şnurului, implicit celui care urma sa îl poarte, acest tip de convingere - ca "va avea rod", aducând succes, împlinire şi realizare. Şnurul era dăruit de cea care îl împletea copiilor, fetelor şi nevestelor tinere, dar şi bărbaţilor. 

Mărţişorul era purtat (timp de 8 până la 12 zile) de copii în jurul mâinii, de fetele tinere în jurul gâtului, de neveste tinere în jurul brâului, direct pe talie (pentru a induce senzaţia de fecunditate), iar femeile mai în vârstă îl purtau în jurul taliei pentru a le proteja împotriva durerilor de spate. Bărbaţii tineri poartă Mărţişorul la pălărie, iar bărbaţii însuraţi sunt puţin mai discreţi, ei purtându-l la mână.

După cele 8-12 zile, şnurul alb-roşu este legat în jurul unui pom. În popor se crede că omul care a purtat şnurul va fi sănătos şi norocos tot anul dacă pomul de care a legat mărţişorul înfloreşte.

Treptat, la acest şnur s-a adăugat o amuletă, care la început era sub forma unei monede de argint, aramă sau chiar aur. Astăzi amuleta îmbracă forme diverse: flori, insecte, animale domestice sau sălbatice, păsări, personaje cu valoare simbolică cunoscute din basme sau legende ect, care sunt purtătoare ale unor mesaje afective.  Ele sunt confecţionate din cele mai diverse materiale: textile, flori uscate, pietre mici, ceramică, lut, lemn, scoici, metale de toate felurice, plastic ş.a.m.d.

Astăzi, Mărţişorul este în continuare dăruit în ziua de 1 Martie, însă, acum el este oferit în special de bărbaţi femeilor de toate vârstele, ca semn de primăvară, viaţă, iubire şi puritate. Unele dintre acestea devin în taină, din momentul primirii, talismane, fiind păstrate ani în şir, ca semn de iubire, de şansă, de respect, de bucurie şi amintire.

Mărţişorul nu mai este confectionat numai de femei, ci este cumpărat de la producători locali sau manufacturieri. În preajma Zilei Mărţişorului se organizează în mai toate oraşele târguri de unde pot fi achiziţionate mărţişoare confecţinate manual, în cele mai diverse forme şi culori.